Ajunul Bobotezei

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregăteau prin post și rugaăciune timp de 40 de zile, să primească botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se impărtașească. Astaăzi, creștinii postesc in această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită - Agheasma Mare. Postul din Ajunul Botezului Domnului face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc. "In Ajunul Botezului Domnului sunt săvarșite Ceasurile Impărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei. Această slujbă poartă denumirea de Aghiasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului. În ziua ajunului Bobotezei, sfinţirea apei se face de obicei chiar în Biserică (în pronaos), dimineaţa, după Utrenie, cu mai puţină solemnitate, fiindcă ea aminteşte atunci de botezul cu care boteza Sfântul Ioan Botezătorul în pustiul Iordanului. În ziua Bobotezei, ea se face după Liturghie, în biserică sau în faţa bisericii, și aminteşte de însuşi Botezul Mântuitorului în apele Iordanului. De aceea se face de obicei în chip mai solemn, prin ieşirea afară din biserică."(Pr.Prof. Dr. Ene Braniște)