Moșii de iarnă

 "Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac."

Veșnica lor pomenire!

Duminică binecuvântată!

Ce înțelegi, doare...

 "O relație nu se termină pentru că oamenii nu mai simt nimic unul pentru celălalt. Cel mai tare doare atunci când iubirea încă există doar că nu mai găsește drumul către sufletul celor doi.

Doi oameni care s-au pierdut în tăceri apăsătoare, în oboseală, în reproșuri din ce în ce mai dese, în momente în care unul ar fi avut nevoie de o mână întinsă, iar celălalt nu a mai avut forța să o ofere.

Nu iubirea dispare prima. Dispare conexiunea. O relație se destramă atunci când ea nu se mai simte văzută, iar el nu se mai simte valorizat. Când răbdarea se transformă în retragere, iar vulnerabilitatea în tăcere. Când fiecare își poartă singur luptele, deși altădată le duceau umăr lângă umăr. Așa apar cele două lumi paralele: una a durerii și alta a tăcerii.

Relația se stinge când nu își mai spun „hai să vorbim”, ci doar „nu am chef acum”. Și, încet-încet, doi oameni care păreau a trăi într-o singură lume devin doi oameni care locuiesc în lumi separate. Atât de separate! 

Finalul nu vine din marile greșeli, ci din micile absențe repetate. Devin din ce în ce mai rare „hai să vorbim”, „te aud”, „hai aproape”. Și se înmulțesc zilele în care unul cere atenție, iar celălalt oferă doar prezență fizică, nu și emoțională. Distanța dintre două suflete nu vine cu zgomot. Vine cu pași mici, invizibili.

Nimeni nu pleacă dintr-o relație în care se simte văzut, auzit și dorit. Oamenii pleacă atunci când devin invizibili lângă persoana care ar fi trebuit să-i cunoască cel mai bine. Pleacă atunci când realizează că siguranța emoțională nu mai există.

Așa că, dacă vreți să rămâneți împreună, observați-vă, ascultați-vă și întâlniți-vă și unde unuia îi este greu, nu doar unde celuilalt îi este confortabil. Pentru că nicio relație nu se termină când nu mai există iubire, ci se termină când iubirea rămâne singura pe care vă mai bazați.

Cine înțelege asta învață să iubească diferit data viitoare. Nu doar din instinct, ci conștient, matur, cu prezență reală.

Țineți minte: iubirea nu cere perfecțiune, cere doi oameni dispuși să se întâlnească la mijloc chiar dacă nu este mereu confortabil"

.

Jurnalul unui Adam

Aranjament floral

 Îmi plac florile și până apar florile în  grădină,  îmi fac aranjamente florale  cu flori cumpărate de la Leroy,  Lidl, Kaufland sau Penny. 

Aranjamentul  floral de azi:  iederă,  hortensii și hypoestes trio (Hypoestes phyllostac)

Să vă fie ziua binecuvântată cu frumos!

"Darurile imperfecțiunii" de Brene Brown

"Renunță la cel care crezi că trebuie să fii și acceptă-te așa cum ești"

 "Toţi oamenii au daruri şi talente. Ori de câte ori ne cultivăm aceste înzestrări şi le împărtăşim cu restul lumii, noi dăm sens şi semnificaţie vieţii noastre.

● Nemanifestarea darurilor noastre conduce la o mare apăsare. Cercetarea m-a condus la concluzia că nefolosirea darurilor cu care am venit înzestraţi nu se soldează cu efecte minore asupra vieţii noastre; noi plătim un preţ ridicat pentru acest lucru, sub forma bunăstării noastre fizice şi emoţionale. Atunci când nu ne folosim talentele pentru a cultiva o activitate semnificativă pentru noi, intrăm într-o stare conflictuală. Ne simţim deconectaţi şi apăsaţi de un sentiment de gol interior, de frustrare, resentiment, ruşine, dezamăgire, teamă şi chiar durere sufletească.

● Majoritatea oamenilor care caută conexiuni spirituale îşi petrec prea mult timp privind cerul şi întrebându-se de ce locuieşte Dumnezeu atât de departe de ei. Adevărul este că Dumnezeu trăieşte în interiorul nostru, nu deasupra noastră. Împărtăşirea darurilor şi talentelor cu care am venit înzestraţi cu restul lumii este cea mai puternică sursă de conectare cu Dumnezeu.

● Folosirea darurilor şi talentelor pentru a crea o muncă semnificativă presupune un angajament uriaş, căci în marea majoritate a cazurilor această activitate nu este cea care plăteşte facturile. Unii oameni reuşesc să îşi armonizeze perfect viaţa, folosindu-şi darurile şi talentele în sfera profesiunii lor, fapt care le hrăneşte sufletul, dar le permite inclusiv să îşi câştige traiul. Din păcate, cei mai mulţi dintre oameni nu reuşesc acest lucru. ● Nimeni nu poate defini în locul nostru ce este semnificativ pentru noi. Cultura în care trăim nu ne poate dicta acest lucru. Folosirea darurilor noastre poate presupune lucrul în exteriorul casei, creşterea copiilor, avocatura sau pictura. La fel ca şi darurile şi talentele cu care suntem înzestraţi, semnificaţia este unică pentru fiecare dintre noi.Îndoiala de sine subminează procesul de identificare a darurilor personale şi de împărtăşire a lor cu lumea exterioară. Aşa cum cultivarea şi împărtăşirea talentelor noastre echivalează cu onorarea spiritului nostru şi cu conectarea cu Dumnezeu, îndoiala de sine echivalează cu subminarea credinţei noastre datorită temerilor."

"Lucrul cel mai curajos pe care îl putem face vreodată este să ne asumăm povestea vieții noastre și să ne iubim pe noi înșine de-a lungul acestui proces."

Brené Brown, Darurile imperfecțiunii

Miercurea fără cuvinte- semn de carte croșetat

 Miercurea fără cuvinte este găzduită de Carmen !

Happy WW!

Thuesday 4 - timp la Tv

Dacă e marți, e Thuesday 4 ( https://tuesdaysplace.blogspot.com/2026/02/watching-tv.html )

 1. Dețineți un televizor sau aveți mai multe? Este demodat sau unul dintre noile ecrane late?

Avem un singur televizor, model nou

2. Ce programe îți place să urmărești?

 Imi plac emisiunile de pe Paprica, Vocea Romăniei de pe Protv, filmele de pe Diva...

3. Ai fost vreodată fan al telenovelelor sau serialelor și, dacă da, ce seriale sau telenovele au fost preferatele tale?

Sigur!

Ar fi o listă lungă....Mi- a plăcut, printre primele telenovele văzute, "Sclava Isaura".

Adaptare a romanului omonim al scriitorului Bernardo Guimaraes, telenovela prezintă, de-a lungul celor 100 de episoade, povestea unei sclave care încearcă să scape de stăpânul ei, Leoncio Almeida.

 Apoi, mi-a plăcut  prima telenovelă românească,  "Numai iubirea".

În 2004, pe postul Acasă TV, debuta „Numai iubirea”, prima telenovelă românească, creată de regizorul Iura Luncășu, scenaristul Eugen Patriche și producătoarea generală Ruxandra Ion.

In ultimii ani, urmăresc telenovele(seriale) asiatice(coreene și japoneze) sau turcești.

4. Există un personaj TV care îți iese în evidență și, dacă da, ce îl face special sau demn de remarcat?

Imi plac Pavel Bartoș si Smiley, in emisiunile de divertisment de la Protv

***

"Nu au timp pentru că au televizor, de pildă. Se uită la televizor ore întregi și când să se roage zece minute li se pare mult. [...] Să facă cumva, ca înainte de a se angaja la altceva, să își facă rugăciunile și după aceea să se uite unde vrea să se uite." Părintele Teofil Părăian

Recomandare film :"Even If This Love Disappears from the World Tonight"

"Chiar dacă această dragoste dispare în seara asta” este un film coreean tandru și emoționant despre o elevă de liceu ale cărei amintiri se resetează în fiecare dimineață și un băiat care alege să o iubească oricum. Curios să afli ce se întâmplă cu protagoniștii Seo-yoon și Jae-won și dacă dragostea poate supraviețui chiar și atunci când amintirile se estompează?

 „Chiar dacă această dragoste dispare în seara asta” este o adaptare a romanului japonez bestseller „Konya”, „Sekai Kara Kono Koi ga Kietemo” de Ichijo Misaki, care s-a vândut în peste 1,3 milioane de exemplare în întreaga lume. Povestea îi urmărește pe Han Seo-yoon, o tânără care suferă de o afecțiune mintală, și pe Kim Jae-won, băiatul care îi umple în liniște zilele cu căldură, sens și continuitate.

Filmul prezintă o distribuție de ansamblu condusă de Choo Young-woo în rolul lui Kim Jae-won și Shin Shi-ah în rolul lui Han Seo-yoon. Distribuția secundară îi include pe Jo Yoo-jung în rolul lui Choi Ji-min și Jo Han-chul în rolul tatălui lui Jae-won.

Filmul coreean este regizat de Kim Hye-young, marcând un alt pas semnificativ în cariera sa în continuă evoluție. După ce a lucrat ca regizor asistent la filme de succes precum Twenty (2015) și Extreme Job (2019), Kim Hye-young și-a făcut debutul regizoral cu It's Okay! (2023). Cu Even If This Love Disappears Tonight , ea aduce o sensibilitate reținută, ancorată emoțional, unei povești modelate mai degrabă de intimitate decât de spectacol."

sursă https://www.lifestyleasia.com/bk/entertainment/streaming/even-if-this-love-disappears-tonight-ending-explained/

                                                    văzut pe Netflix

"Nu cred că eram pregătită pentru cum mă va face filmul ăsta să mă simt. Chiar dacă această dragoste dispare, diseară începe atât de ușor încât aproape uiți să-ți păzești inima și poate că acesta este scopul. Te lasă să te simți confortabil, te lasă să zâmbești, te lasă să crezi... și apoi îți amintește cu blândețe cât de fragile sunt cu adevărat dragostea și memoria.

Ceea ce m-a atins cel mai mult a fost cât de normal se simțea totul. Conversațiile, micile obiceiuri, felul în care dragostea crește fără declarații mărețe. Pare ceva ce i se poate întâmpla oricui și de aceea doare atât de mult. Nu plângi pentru că se întâmplă ceva dramatic, plângi pentru că înțelegi.

Au fost momente când pur și simplu am stat acolo simțindu-mă grea pentru că emoțiile păreau prea reale. Frica de a fi uitată, efortul de a-mi aminti, promisiunea liniștită de a iubi oricum, toate acestea rămân cu tine. Acest film nu-ți grăbește lacrimile, le merită."

Când s-a terminat, nu aveam chef să vorbesc. Am stat doar pe generic, gândindu-mă la cum unele povești de dragoste nu sunt menite să dureze pentru totdeauna, dar totuși contează profund. Acesta este unul dintre acele filme care lasă amprentă, nu tare, ci cu blândețe.

Dacă ți-a plăcut vreodată să știi că s-ar putea să doară... acest film te va înțelege."

Respir, cred și merg mai departe

 Îmi plac zilele de weekend, diminețile în care e atâta liniște!

Imi place să fac plimbări scurte sau lungi, depinde de starea mea de sănătate sau de ce treburi am de făcut!

Mi-am gasit mereu liniștea în plimbările acestea, care nu duc nicăieri, dar in care sufletul are timp să se așeze, mintea se eliberează de stresul cotidian și ochii se desfăta cu priveliștea.

Ai  ce zice că intr-o zi rece, ploioasă,  cețoasă n-ai prea avea de ce să te bucuri...Respir,  apoi, aud câteva păsările care fac conversație dis de dimineață. 

Trec pe lângă grădini în care e încă, iarnă dar, în unele au început să apară ghioceii,  timide tulpini de narcise, zambile.

Din când in când, mai trece o bătrânică sau un bătrân, cu căruțul,  spre supermarketurile din zonă.Ei se trezesc devreme!

Și pașii lor sunt nesiguri, adesea ii văd triști,  îngândurați și oftând. 

Apoi, mai trece câte o mașină și apreciez șoferii care reduc viteza ca să nu te stropească sau cei care, te văd că nu ai pe unde să mergi pe trotuar, fiind nevoit să mergi pe stradă și nu claxonează insistent.

Pentru acea jumătate de oră de plimbare,  mut dominanta de pe grijile de acasă,  pe frumusețea acestei lumi. Și respir!

Acasă,  adesea, mi se pare că rămân fără aer.De aici și atacurile mele de panică!

Respir de 20-30 de ori, profund( cum m-a învățat  doamn dr. cardiolog) și apoi, mă întorc acasă,  la toate lucrurile care așteaptă rezolvare, la fiica mea care vrea să mă îmbrățișeze când se trezește ca un semn de recunoștință că încă trăiesc,  la soțul meu, care are încă,  nevoie de prezența mea.

Și pot să continui să le fiu de folos atât timp cât nu uit să am grijă,  puțin, și de mine!

Nu e egoism, e doar singurul mod în care sunt șanse mari să nu cedez, psihic și fizic!

Luați-vă timp să vă conectați cu cine sunteți,  cu ce mai simțiți!

Conectați-vă cu oameni care au bucuria de a trăi!

Suntem veșnic cârtitori și de aceea e important sa întâlnești oameni,  care în ciuda greutăților vieții,  au bucurie și recunoștință pentru toate darurile primite de la Dumnezeu. 

****

"Oare nu este aceasta chiar esența păcatului? Oare nu ne adresăm și noi lui Dumnezeu la fel de direct precum fiul mai mic din Evanghelie, dar cu aceeași cruzime naivă, pretinzând de la Dumnezeu tot ceea ce ne poate El dărui: sănătate, putere trupească, inspirație, minte sclipitoare, tot ceea ce putem fi și tot ceea ce putem avea, pentru a primi acestea de la El și a le risipi, uitând cu totul de El și părăsindu-l? Oare nu cumva și noi, din nou și din nou, săvârșim această crimă spirituală împotriva atât a lui Dumnezeu, cât și a aproapelui nostru – copii și părinți, soți și soții, prieteni și rude, colegi de școală și de serviciu? Oare nu cumva ne purtăm de parcă Dumnezeu și aproapele sunt aici doar pentru scopul de a ne sluji și a ne da roadele vieții lor, da, chiar ale vieții lor, deși ei nu au nici o importanță pentru noi?"

Ips Antonie de Suroj, predică la Pilda întoarcerii fiului risipitor

Duminica întoarcerea fiului risipitor

Am visat mulți ani la duminicile când toți sunt acasă,  nimeni nu se mai grăbește și în casă, e miros de pâine ,abia scoasă din cuptor sau de scovergi, plăcinte sau gogoși...Azi, m-am trezit cu acest gând: să fac  ceva ce pot și împărți.

Să ne luăm obiceiul de a da ceva de pomană când mergem la biserică,  ca un gest de recunoștință pentru pâinea ( toate celelalte...bunătăți) pe care o avem, mereu, pe  masă!

O parte din gogoși au fost dăruite cu drag!

Azi, pentru prima oară, la aproape un an de zile de când a făcut AVC,  soțul meu a fost la biserică.

Săptămâna aceasta a fost cu multe ispite, dar și cu bucurii nesperate. Soțul meu s-a spovedit și împărtășit! Să-i fie de folos duhovnicesc!

"Fraților, toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Bucatele sunt pentru pântece și pântecele pentru bucate și Dumnezeu va nimici și pe unul și pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, și Domnul este pentru trup. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia și pe noi, prin puterea Sa. Oare nu știți că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos, le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! Sau nu știți că cel ce se alipește de desfrânată este un singur trup cu ea? «Că vor fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup». Iar cel ce se alipește de Domnul este un duh cu El. Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul, este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării, păcătuiește în însuși trupul său. Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe Care-L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri? Pentru că ați fost răscumpărați cu preț! Slăviți, deci, pe Dumnezeu în trupul vostru și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. "    

 Ap. I Corinteni 6, 12-20

"...Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi. Și, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat. Atunci i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l ca, mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit și tatăl tău a înjunghiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos. Și el s-a mâniat și nu voia să intre; dar tatăl lui, ieșind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el vițelul cel îngrășat Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat pierdut era și s-a aflat."

Evanghelia după  Luca 15, 11-32:

"După sinaxarul lui Nichifor Calist, aceasta duminica a fost instituita de Sfinții Părinți pentru ca păcătoșii sa nu cadă in deznădejde „văzându-se pe ei înșiși” si dându-și seama de îndepărtarea lor, ci să dobândească curaj trecând la „practica” efectivă a căinței și a virtuților legate de ea cu certitudinea că Dumnezeu le va da milostenia Sa venind in întâmpinarea tuturor celor ce se pocăiesc fierbinte."

Săptămână binecuvântată,  oameni frumoși!

Recomandare film

 Casă dulce casă este o comedie romantică din 2002, regizată de Andy Tennant. În rolurile principale apar Reese Witherspoon, Josh Lucas, și Patrick Dempsey. Filmul a fost lansat pe 27 septembrie 2002 

IUBIREA O GASESTI ACOLO UNDE AI UITAT SA CAUTI.

"Reese Witherspoon interpreteazã rolul lui Melanie Carmichael, o creatoare de modã din pretentiosul New York, cãruia toate îi merg de minune. Melanie este pe cale sã dea lovitura cea mare dupã ce se trezeste logoditã cu cel mai dorit, vînat si disputat burlac din metropolã. În calea fericirii ei stã o micã piedicã: fata ascunde cîteva secrete, printre care Jake (Josh Lucas), un soț cu care s-a cãsãtorit cînd era la liceu, si care, refuzã cu obstinatie sã divorteze. Ca sã nu piardã sansa vietii, Melanie este decisã sã facã o cãlãtorie în Alabama, sã-si înfrunte trecutul si sã reglementeze situatia cu nesuferitul Jake. Dar tot ceea ce se întîmplã nu demonstreazã decît un singur lucru: este usor sã scoti o fatã din Sud, dar nu poti niciodatã sã scoți din inima ei sufletul de sudistã."

O poveste de dragoste care rezistă peste timp și căreia îi trebuie doar o "scânteie" să se reaprindă!

Foarte interesantă comunitatea din Alabama, prietenii celor doi!

Văzut pe Netflix!