''Dumnezeule, spre ajutorul meu la aminte! Doamne, să-mi ajuți mie grăbește-Te!'' psalmul 69
Azi, 24 februarie, se face pomenirea Sf. Cuvios Petroniu de la Podromu.
Cuviosul Petroniu Tănase (1914-2011) a fost membru al mişcării „Rugul Aprins”, stareţ al Schitului Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, dar şi unul din marii duhovnici români. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 31 august 2025.
"Părintele loanichie de la mănăstirea athonită Simonos Petras spune: „Părintele Petroniu de la Prodromu îmbina perfect dragostea cu asceza şi nevoinţa cu blândeţea. Până acum câţiva ani, Părintele Petroniu se ruga la priveghere stând toată noaptea în picioare, de seara până dimineaţa. Când îngenunchea era o adevărată binecuvântare”.
(Părintele Petroniu de la Prodromu, ediție îngrijită de Preot Constantin Coman și Costion Nicolescu , Editura Bizantină!)
***
''Pavecerniţa Mare este una dintre slujbele specifice Postului Mare, fiind săvârşită în toate zilele, cu mici excepţii (zilele de sâmbătă şi duminică, când se face Pavecerniţa Mică; miercuri şi vineri în săptămâna a cincea a postului; miercuri, joi şi vineri în Săptămâna Sfintelor Pătimiri). Pavecerniţa este o slujbă de mulţumire pentru ziua care tocmai se încheie, dar şi o rugăciune de cerere pentru trecere în pace a nopţii care urmează. În timpul Postului Mare, predomină săvârşirea Pavecerniţei Mari, având un accentuat caracter de pocăinţă, mai ales în primele patru zile din săptămâna întâi a postului, când se combină cu citirea Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Majoritatea citirilor, rugăciunilor şi cântărilor au un caracter penitenţial (Psalmul 50, troparele de umilinţă, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, rugăciunea lui Mănase, rugăciunea Sfântului Mardarie ş.a.), trezind în adâncul sufletului o pocăinţă curată şi luminată de nădejdea mântuirii.
"O astfel de slujba oficiata in aceasta perioada in bisericile de parohie este Pavecernița, una din cele șapte Laude zilnice ale Bisericii Ortodoxe. Pavecernița este o slujba de seara ce este săvârșită îndeosebi in mănăstiri și la catedralele chiriarhale, după cina, iar in unele biserici de enorie, imediat după Vecernie. Pavecernița mai este cunoscută si sub numele "după-cinare” sau "noptanda”. Tipicul bisericesc si Triodul arata ca aceasta rânduială se săvârșește începând cu ora 16.00 ("ceasul al zecelea din zi”) încheind ciclul slujbelor divine de seara.
In unele mănăstiri si catedrale, Pavecernita se săvârșește in tinda (nartex, pronaos), ca toate laudele mici, aducându-se acolo sfeșnicele sau chiar la chilie de către fiecare monah in parte. In bisericile de enorie se săvârșește de obicei in naos.
Slujba Pavecerniței cunoaste doua forme: Pavecernița mică si Pavecernița mare. Ambele rânduieli le găsim in carte de cult numita Ceaslov."
"Initial a existat o singura rânduială, cea numita astăzi Pavecernița mare, singura de care pomenește Tipicul Sfântului Sava. Chiar daca nu este o slujbă întru totul specifica perioadei Triodului, Pavecernița Mare are, in acesta perioada, câteva particularități: in prima săptămâna din Postul Mare se săvarsește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul unit cu Pavecernița Mare. Acesta este împărtit in patru fragmente fiind citit de luni pana joi cate unul. Canonul cel Mare se va citi integral in miercurea din săptămâna a cincea din Postul Mare. Tot in cadrul Pavecerniței Mari, in timpul Postului Mare, este spusa Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul.
Pavecernița mare se săvârsește in toate zilele din Postul Mare afara de sâmbete și duminici și afară de miercuri și vineri din săptămâna a cincea a Postului, precum si miercuri si vineri din Săptămâna Patimilor.
Pavecernița mare se mai oficiază in mănăstiri si in zilele de marți si joi seara in săptămâna brânzei, ca o anticipare a rânduielilor Postului Mare. De asemenea, se mai săvârșește si in ajunul Nașterii Domnului, al Bobotezei, la Buna Vestire. In aceste cazuri Pavecernița mare se face unita cu Litia praznicului respectiv. Înlocuind Vecernia praznicului care s-a săvârșit dimineața, fiind unita cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare (ajunul Crăciunului, Boboteaza) ori cu Liturghia Darurilor (Buna Vestire) '
Sursă Crestinortodox.ro
"Slujba Pavecernitei s-a dezvoltat din rugaciunea de multumire pe care credinciosii o aduceau lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, inca din primele trei secole ale istoriei crestine, precum se vede din recomandarea pe care o face de ex. Clement Alexandrinul in secolul III: "E sfant lucru sa multumim lui Dumnezeu pentru toate, inainte de a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunatatea si iubirea Lui de oamneni, incat sa mergem la somn cu Dumnezeu in suflet”. In secolul al IV-lea Eusebiu de Cezareea amintea deja a saptea lauda zilnica de rugaciune, ce se savarsea intre masa de seara si culcare.
In apus, Pavecernita este consemnata ca oficiu manastiresc incepand cu sec. al VI-lea.
Pavecernita este o slujba de multumire pentru ziua care tocmai se incheie dar si o rugaciune de cerere pentru trecere in pace a noptii care urmeaza.
De asemenea, randuiala are un caracter de pocainta. Citirile, rugaciunile, cantarile, toate au un caracter penitential (Psalmul 50, rugaciuni de umilinta, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul, rugaciunea lui Manase, rugaciunea Sfantului Mardarie).
Cei 6 psalmi de la inceputul Pavecernitei mari reprezinta un fel de paralela cu exapsalmul de la inceputul Uterniei. De o remarcabila frumusete poetica si mistica sunt cele doua cantari caracteristice Pavecernitei mari: cantarea lui Isaia ("Cu noi este Dumnezeu”) si "Doamne al Puterilor, fii cu noi”. Amandoua se canta antifonic, alternativ, precum in Biserica veche.
Rugaciunile care se citesc alternativ in fata icoanelor imparatesti la Sfarsitul Pavecernitei sunt specifice pentru exprimarea scopului Pavecernitei ca slujba de cerere la inceputul noptii. ("Nespurcata Neintinata” a lui Pavel din Amoreon), "Si ne da noua, Stapane, celor ce mergem spre somn” a monahului savait Antiochus, rugaciunea "Nadejdea mea este Tatal” - atribuita Sfantului Ioanichie cel Mare)
Raportata la istoria vietii pamantesti a Mantuitorului, Pavecernita, impreuna cu rugaciunile celor ce merg spre somn, ne aminteste de pogorarea Mantuitorului, cu sufletul, la iad, dupa moartea Sa cu trupul, spre a dezlega din robia mortii sufletele dreptilor."
***
"Zis-a Domnul: Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu, însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Iar când te rogi, nu fi ca fățarnicii, cărora le place, prin sinagogi și pe la colțurile piețelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, căci ei cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultați. Deci nu vă asemănați lor, că știe Tatăl vostru cele de care aveți trebuință, mai înainte ca să cereți voi de la El. Deci voi așa să vă rugați: Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel-viclean. Că a Ta este Împărăția și puterea și slava în veci. Amin!" Ev. Matei, cap 6, 1-13
