Gabriel Garcia Marquez

 Márquez a scris literatură cu o forță excepțională, cu o lejeritate de fenomen inaccesibil altor oameni care se întâmplă să aibă ca meserie, ba chiar ca vocație, scrisul.

A aruncat în jur frumusețe, așa cum un curcubeu, cum o furtună în larg, cum un răsărit, cum un apus, cum uneori ploaia, cum doar bunul Dumnezeu pot.

L-am citit dintotdeauna ca pe o desfășurare de energii care nu ne sunt comune, și, nefiindu-ne comune, nu ne sunt date și nouă celor care sperăm că prin mai mult talent, mai multă disciplină și mai multă șansă vom da cândva o carte care să nu se rușineze de apropierea veacului de singurătate.

Márquez, cu frazele sale luxuriante, nesfârșite, te face, însă, să-ți vezi această îndrăzneală în tot absurdul ei. În biblioteca personală, pe raftul lui Gabo nu mai stă nimeni. Mă agăț de acea solitudine ca de cineva care știi că te-ar putea oricând părăsi.

Andrei Crăciun,  ziarul Metropolis 

"Considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX, Marquez a fost diagnosticat cu cancer limfatic în urmă cu 12 ani. În timp ce se lupta cu această boală, scriitorul, căruia apropiații i se adresau cu „Gabo”, a devenit suferind și de Alzheimer.

Marquez s-a născut 1927, la data de 6 martie, în satul columbian Aracataca. A fost crescut de bunicii și mătușile sale într-o cultură tropicală influențată de moștenirea locuitorilor spanioli, populația indigenă și sclavii de culoare. Bunicul său a fost un colonel în rezervă.

„Am început să scriu din întâmplare, poate numai pentru a-i demonstra unui prieten că generaţia mea era capabilă să producă scriitori; apoi am căzut în capcana de a scrie mai departe din plăcere, iar mai târziu, în altă capcană, şi anume, că nimic nu-mi plăcea mai mult pe lume decât să scriu”, spunea scriitorul. "

"Un om nu se naște doar atunci când mama îl aduce pe lume. Viața îl forțează de multe ori să se nască iar și iar."

      Gabriel Garcia Marquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia - d. 17 aprilie 2014, Ciudad de México, Mexic)