"Mi-am scris povestea pe un colț de suflet, folosind cerneala inimii mele, prea plină de iubire...o inimă care nu vrea să mă asculte, o inimă care parcă s-a învățat ca să o doară! E inima mea, e sufletul meu și împreună mă învață cum să-mi scriu povestea vieții mai departe...voi folosi aceeași cerneală, pentru că așa v-a rămâne dovada că tot mi-am dorit a fost doar iubire, înțelegere, prietenie și mai ales Omenie!
Plecăm așa cum am venit...goi, doar sufletul îl luăm cu noi! Nostalgii de seară aș putea spune, dar e un adevăr ce se află în inima mea, scris cu cerneala inimii..."
Khalil Gibran
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu