Un an de la AVC...

 Recunoștință pentru oamenii care mi-au fost aproape în acest an dificil din viața noastră!

Recunoștință celor care s-au rugat pentru mine și soțul meu, Mihai , după ce a făcut ce AVC, acum.un an!

Să le răsplătească Domnul, toată dragostea și purtarea de grijă!

Recunoștință Lui Dumnezeu că a călătorit cu mine și că m-a ridicat atunci când credeam că nu pot mai mult!

Recunoștință pentru călătoria aceasta, în câte m-am regăsit,  mi-am regăsit vocea și  puterea să spun lucrurilor pe nume și încet, încet să nu-mi mai fie frică!

Recunoștință pentru cum s-au purtat Andrei și Maria, fiul și fiica mea, în toată această perioadă!

Recunoștință pentru vecinii mei," Siamezii", care mi-au fost aproape in primele luni, zi de zi,  după AVC,  când eram speriată de ce o să se întâmple cu noi, de cum.vom trăi, cum vom face față...

Mulțumesc celor care ne sunt , încă, aproape și ne poartă în rugăciunile lor!

Domnul să ne întărească și să ne dăruiască, tuturor,  sănătate, recunoștință,  empatie  față de aproapele!