29 februarie _ Marin Sorescu

 

"Dacă aș avea o sticlă goală, aș scrie un bilet și l-aș lansa pe mare. «Mamă», aș scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată!» Prima viață nu prea mi-a ieșit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Și naște-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viață. De aceea trebuie să ne naștem mereu."

"Ne cunoaștem,

Ne-am întâlnit într-o zi

Pe pământ,

Eu mergeam pe o parte a lui

Tu pe cealaltă.

Tu erai așa și pe dincolo,

O, erai ca toate femeile,

Uite că ți-am reținut 

Chipul.

Eu m-am emoționat 

Și ți-am spus ceva cu mâna pe inima,

Dar n-ai avut cum să m-auzi.

Pentru ca între noi treceau întruna mașini 

Și ape și mai ales munți,

Și tot globul.

M-ai privit in ochi

Dar ce să vezi?

In emisfera mea

Tocmai se făcuse noapte.

Ai intins mâna: ai dat de un nor.

Eu am cuprins de umeri o frunză."

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

O zi cu frumos și bucurie!