Quiche lorraine si tort delicios cu ciocolată si căpșuni

Am găsit un motiv pentru a prepara ceva delicios pentru familia mea...Azi este ziua Familiei!

Nu ca as fi avut nevoie de vreun motiv,dar, imi place să le gătesc celor dragi , ceea ce le place...Deci, azi ,am făcut quiche lorraine-tartă frantuzeacă cu ceapă ,bacon, ricotta(urdă),smăntntână....putin, adaptată gusturilor mele si un tort cu căpsuni!

O retetă clasică găsiti aici:http://www.cuisineaz.com/recettes/quiche-lorraine-36822.aspx

aluat brisèe:
faina – 250 gr
unt – 100 gr
apa rece – 50 gr
sare
umplutura:
ceapa – 3 buc. (250 gr) si 3 fire ceapă verde
oua – 5 buc.
bacon – 150- 200 gr
smantană de gătit – 150 gr
ricotta (sau branza de vaci,urdă) – 200 gr
unt – 20 gr
sare, piper,nucsoară

Facem aluatul:făina cernută, untul l-am dat pe răzătoare ca să poate fi mai usor de incorporat,un praf de sare si cateva linguri de apă rece.Amestecăm bine si repede.Aluatul obtinut se acoperă cu folie alimentară si se pune in frigider 3-4 ore sau de seara până dimineata.

După perioada de "hibernare",intindem aluatul intr-o tava de tartă cu diamentrul de 28 cm.Acoperim cu foaie de copt peste care punem boabe de fasole sau năut pentru a mentine forma tartei si băgăm la cuptor pentru 15-20 minute.

Cuptorul trebuie preincălzit inainte la 180 de grade.

Intre timp, călim ceapa si o punem pe un servet pentru scurgerea uleiului.Frigem feliile de bacon.

Pregătim crema din :smântâna, urdă,ouă sare, piper nucsoară.Eu am pus si putin cas de oi si  mozzarela. Se mixează bine. 
Când feliile de bacan s-au răcit se taie făsii .
După 15 minute, se scoate aluatul de la cuptor si luăm foia de copt, fasolea.Apoi, se introduce aluatul la cuptor pentru 10 minute.
Peste aluat se pune ceapă călită,crema apoi, baconul.
Se dă la cuptor pentru 30 - 40minute.
Incercăm cu un betisor mijlocul tartei:dacă rămâne curat,tarta este gata.Dacă ramân urme de cremă pe băt, mai lăsăm 5-10 minute.
Se serveste rece.Unora, le place si caldă...

Merită să incercati!

Tort cu crema de ciocolată si cremă cu căpsuni


Blat

• 4 ouă
• o cană făină
• o cană zahăr
• 2 linguri ulei
• zahăr vanilinat
• esenta de rom
• coaja de portocală si lamăie
• un praf de sare
• 1 plic praf de copt

Se bat albusrile bine,se adugă zahărul si se mixează până se obtine o spumă consistentă.Se adaugă gălbenusurile,peste care am pus un praf de sare,uleiul.Făina se amestecăcu praful de copt si se incorporează in compozitie.

Cuptorul se preincălzeste ,apoi, se introduce tava cu blatul pe sina din mijloc, la foc potrivit 20-30 de minute.

Pentru cream de ciocolată am folosit 

Crema  cu căpsuni si fulgi de ciocolată
300 g friscă lichidă , bătută 3 minute,peste care am pus 10 căpsuni proaspete,zeama de la o portocală, fulgi de ciocolată si le-am mixat.Intre timp, am pus la topit un plic de gelatină.Peste compozitia cu friscă,adăugăm gelatina,mixăm si apoi, punem la rece.
Siropul l-am făcut dintr-un litru 600 ml apă, 200g zahăr.După ce au fiert bine, am  lăsat să se răcească,apoi am adăugat esentă de vanilie si de lămâie.

Blatul se taie in două , se insiropează.Pe primul blat am intins prima cremă,apoi, blatul al doilea si cream cu căpsuni.Am decorat cu friscă,căpsuni si frunze de mentă.

Un desert delicios!
Să aveti o zi minunată!

Floare de salcâm-dulceată si remedii

"Au innebunit salcamii
De atata primavara,
Umbla despuiati prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara

Si l-au scos de dimineata
Alb si incarcat de roua
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taina noua

Au innebunit salcamii
Si cu boala lor odata
S-a-ntamplat ceva imi pare
Si cu lumea asta toata..." Arhip Ciubotariu

 Dulceata cu flori de salcâm

Ingrediente:

 500 g flori de salcam

1 kg zahăr

1  si 1/2 l apă 

esenta de vanilie

1/2 lămâie

Se curătă florile de pe ciorchine si se spală. Din apă si zahăr se face un  sirop.Când acesta dă in clocot, se adaugă florile de salcâm, câteva picături de vanilie si zeama de lămâie.

Se lasă să fiarbă ,la foc portivit, cam o oră!  

Facem proba punând cateva picături din dulceată pe o farfurie.Dacă se imprăstie pe toată suprafata farfuriei dulceata mai trebuie fiartă.

Când e gata, se pune fierbinte in borcane curate si uscate,infiletăm capacul.Apoi, se intorc borcanele cu fundul in sus pentru o buna etansiere. 

E prima oară cand fac această retetă si multumesc http://www.caietulcuretete.com/2013/05/dulceata-din-flori-de-salcam.html pentru idee!

Din flori de salcam mai putem face:  clătite cu flori de salcâm(http://www.laurasava.ro/2011/05/20/flori-de-salcam-in-aluat/)

Remedii:

"Una dintre cele mai importante proprietăţi ale acestor flori este aceea de calmare şi tonifiere a organismului  bolnavilor de nevroză. “Acţiunile asupra sistemului nervos se manifestă prin capacitatea de a linişti, de a calma în cazul persoanelor care suferă de crampe musculare de natură nervoasă, de epuizare pe fond nervos, de stări de anxietate şi depresie psihică prelungită, de reacţii necontrolate la stări stresante, dureri de cap şi migrene pe fond de stres, de tulburări de memorie, de echilibru şi de văz ajungând, în unele cazuri, la erupţii herpetice pe piele”, explică prof. univ. dr. Constantin Milică, specialist în fiziologia plantelor .

Florile de salcâm au efecte benefice şi în tratamentul afecţiunilor digestive, deoarece compuşii chimici pe care îi conţin acţionează, în special în gastritele hiperacide ca hipoacidifianţi. Proprietăţile lor tămăduitoare se manifestă şi în cazul arsurilor de stomac (aşa numitul pirozis). Fitoterapeuţii le recomandă şi în calmarea durerilor provocate de ulcerul gastric sau duodenal, de refluxul gastro-esofagian, de crampele abdominale sau insuficienţa hepatică. "

Găsiti mai mute informatii aici http://www.doxologia.ro/sanatate/medicina-naturista/farmacia-primaverii-florile-de-salcam

Bucurati-vă de plantele pe care Domnul ni le dă spre hrană,tratament si incântare!

Cu drag, Liliana 

Socată si alte remedii cu soc

Timpul se strecoară printre arburi si arbusti,flori si mirodenii...Intr-o dimineata,mergând spre piată, câteva flori mari de soc mi-au atras atentia.Gata? A inflorit socul?Au inflorit salcâmii...N-am prea avut ochi să le văd cum isi deschid bobocii spre lumină...Dar acum, le privesc florile albe,delicate atărnând peste ramurile cu frunze de un verde crud...

Si nu puteam doar să le admir cu ochii!

Am cumpărat flori de soc si am făcut socată,asa, ca să se bucure intreaga făptură!

Socată

Ingrediente:

•  10 flori de soc mari
•  750 grame zahăr
•  5-10g drojdie proaspătă 
•  3lămâi  mari
• un borcan sau o oală de 8-10l
• timp si răbdare

Cumpărati sau culegeti florile,complet inflorite,fără insecte.Cel mai bune flori se culeg după ploi deoarece apa alungă insectele.Nu spălati florile:socata isi va pierde din culoarea si aroma dată de ploenul florilor.

Intr- o oala de 10 litri am pus 8 litri apă,zahărul,drojdia,lămâiele feliate si am amestecat până s-a topit zahărul. In loc de drojdie puteti folosi cateva boabe de orez.
Apoi, am adăugat florile de soc,am amestecat usor, cu o lingura de lemn si am lăsat să se odihneasca la soare si la căldura 2-3 zile.Din când in când,am mai invârtit florile in horă si am gustat din licoare ce se zămislea in oală.

Pentru o variantă fără zahăr, vă recomand această retetă :http://dpnori.blogspot.ro/2013/05/socata-reteta-fara-zahar.html

Fitoterapeutul francez Eric Favre recomandă folosirea  florilor, fructelor şi scoarţei de soc pentru puterea lor tămăduitoare  în  numeroase  afecţiuni. Scoarţa de soc, de exemplu, este renumită pentru calităţile emoliente, sudorifice, diuretice şi laxative. Deosebit de eficientă este terapia cu flori de soc în combaterea a peste 50 de afecţiuni: digestive, respiratorii, dermatologice, oculare, reumatice.  De asemenea, florile de soc tratează insuficienţa cardiacă  (tulburări circulatorii, edeme şi  obezitate pentru a enumera cele mai frecvente acţiuni specifice. 

Preparatele din soc (din  flori, frunze, fructe sau din rădăcini) sunt remedii excelente pentru răceli şi laringite, deoarece stimulează transpiraţia. În acelaşi timp, planta este valorificată ca un “vehicol” pentru alte remedii cu efect expectorant sau care poate stimula transpiraţia. 
Bobiţele de soc curăţă rinichii, stomacul şi se recomandă mai ales sedentarilor, predispuşi la obezitate. De asemenea, fructele de soc au şi efect laxativ, datorită conţinutului de tiroxină şi de fructoză din compoziţia lor.(sursa:http://www.click.ro/lifestyle/sanatate/Ceasca-sanatate-Socul-remediu-afectiuni_0_1610238997.html)

Remedii cu soc http://www.formula-as.ro/2013/1070/medicina-naturii-44/sase-remedii-din-flori-de-soc-16450

Bucurati-vă de plantele minunate pe care Domnul ni le-a dăruit!

Easter eggs hand made

Fâsii colorate,lipici, unealta quilling si un ou de plastic ca suport de lucru :asa am inceput joaca!

Apoi,secondata de Maria, fiica mea,ne-am jucat cu culorile și dantelutele pe oua de polistiren:

Excursie inedită pe plaiuri vâlcene

Sămbătă, când incă nu se ingâna ziua cu noaptea, am plecat spre Biserica Sfintii Voievozii, cu dorul de ducă...Oameni minunati,aveau sa ne tină companie ,in aceasta excursie pe plaiuri vâlcene...După vreo 3 ore,am făcut primul popas, la mănăstirea Bistrita.

"Ctitorie a boierilor Craioveşti Mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.

Din ctitoria Craioveştilor astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”.

Ulterior vornicul Şerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710) " http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-bistrita

Icoana triptic cu lamele

Racla cu moastele Sf.Grigorie Decapolitul

Traseu propus, spontan, pentru iesirea din spatiul cenusiu al vietii bucurestene,de la Mănăstirea Bistrita la Mănăstirea Hurezi.Traseu de o frumusete care iti taie respiratia!

Părinti si enoriasi,intr-o comnuniune cu frumusetea picurată de Dumnezeu in toate ale acestei lumi!

Icoana pe sticlă

Hristos a inviat!
Prima icoana pe sticlă a Mariei,fiica mea,in vârsta de 6 ani si 5 luni!
Icoana a fost făcută in tabăra de la Zărnesti, in perioada "Școala altfel..."

Vacanta de primăvară

Am plecat, in prima zi de vacantă, spre Focsani,la mama mea...Ne-am bucurat de natura care isi etala frumusetea si bucuria peste toate ale lumii...Apoi,  ne-am plimbat  prin orasul  cu atatea amintiri, multe monumente istorice si multe flori...

Săptămâna Patimilor

Deniile din Saptamana Mare

Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cuvantul “denie” vine de la slavonescul “vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul “straste” pentru denii. Acest termen are semnificatia de “patima”. Expresia “a merge in strasti” insemna “a merge la denii”.

Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: Iata, Mirele vine in miezul noptii…”.

Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul “Iata, Mirele vine…“, luminanda “Camara Ta, Mantuitorule“, troparul “Cand slaviti ucenici…”).

Specificul Saptamanii Patimilor – slujbe si randuieli

Luni, marti si miercuri se oficiaza Liturghia darurilor mai inainte sfintite. In Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare.  Al doilea Agnet va fi pastrat pana in Martea Luminata cand va fi uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, va fi pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul va impartasi in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati.

In unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina – spala picioarele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor.

Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar si se aseaza pe o masa  in mijlocul bisericii.  Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epitaful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului.Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor

Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.

Specific deniei de joi seara este citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii.

In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.

Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere: “In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”.

Dupa Adrian Cocosila
http://www.cerculdepictura.org/?p=2662
(Sursa: crestin ortodox) 

Un dar de Florii

 " Cand cineva a indragit o floare cum numai una singura se afla in milioanele si milioanele de stele, lucrul acesta e de-ajuns pentru ca el, privindu-le sa fie fericit. "Floarea mea, isi spune el, e undeva, acolo ..." 
Micul Print, Antoaine de Saint  Exupery

“Pamantul rade prin flori.” Ralph Waldo Emerson

Sursa  imagini: net