Hristos a înviat!

Hristos a înviat din morții

Cu moarte pe moarte călcând

Și celor din morminte

Viață dăruindu-le!

Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc la începutul utreniei. Când toată lumea se află în fața ușilor închise ale bisericii, clerul și credincioșii încep să cânte troparul, acesta fiind folosit ca un refren la o selecție de versete din Psalmii 67 și 117 (conform numerelor din Septuaginta; în versiunea autorizată de Regele Iacob I al Angliei a Bibliei publicată în anul 1611 psalmii au numerele 68 și 118):

Să se scoale Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe El. (Ps. 67:1)
Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topește ceara de fața focului, așa să piară păcătoșii de la fața lui Dumnezeu, (Ps. 67:2a)
Iar drepții să se bucure și să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie. (Ps. 67:2b)
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea. (Ps. 117:24)

La slujbele nocturne, troparul este cântat după fiecare odă a canonului, la sfârșitul Stihirilor Paștilor, de trei ori la sfârșitul Utreniei și la începutul și sfârșitul Orelor pascale. El este cântat din nou împreună cu aceeași selecție de versete psalmice la începutul Sfintei Liturghii, la Vohodul Mic, în timpul și după împărtășanie și la sfârșitul liturghiei. El este apoi cântat din nou împreună cu refrenele la începutul și la sfârșitul Vecerniei. Același obicei persistă în tot cursul Săptămânii luminate.

După Duminica Tomii (prima Duminică de după Paște), troparul este cântat de câte trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului.

Sursă :Wikipedia