1997, eu, fiul meu și tatăl lui
Dacă, n-ai fi plecat, cine aș fi fost?
Dacă nu m-ar mai durea, durerea fiului meu, neiubirea și singurătatea...
Dacă voi continua să uit de mine, pot să uit toată suferința?! Pot să continui să trăiesc?!
Pentru un "mâine" care mă doare , deja...
Domnul să-ți dăruiască multă sănătate și liniște sufletească! Te îmbrățișez! 🤗😘
RăspundețiȘtergereAmin!
ȘtergereTuturor, pace și sănătate! Și nădejde tare!
Te îmbrățișez!
noi nu știm cu adevărat ce-i în sufletul celuilalt, ce luptă duce. nu putem decât să spunem cuvinte care, credem noi, aduc mângâiere. dar adevăratul ajutor vine doar de la Dumnezeu, Cel care cunoaște cel mai bine sufletele noastre.
RăspundețiȘtergeretoată nădejdea și încrederea în Domnul, și bine ne va fi... 🤗
Amin, amin, amin...Doar acolo, in Brațele Domnului, e sufletul meu! Nădejdea mea, izbăvitorul meu, puterea mea...
ȘtergereMulțumesc pentru gânduri! Uneori, e tare bine să simți că nu ești singur!
La anumite intrebari este greu de raspuns, aproape imposibil.
RăspundețiȘtergereSanatate multa si pace in suflet. ❤️😘
Mulțumesc, Suzana!
ȘtergereAi dreptate: sunt întrebări, la care, și acum, după aproape 30 de ani, e greu să primesc un răspuns!
Doare timpul , neputința, neiubirea, uitarea...Voi fi tare! Trebuie!
Dar ce imagine amintire frumoasa!!!
RăspundețiȘtergerePupici cu drag si vindecare.... impacare. Sa fie bine, asa cum spune si Suzana mai sus, in Suflet! :*