Traditii, obiceiuri

Gandul zilei

Prin ce are a se împodobi sufletul? Numai şi numai prin dragostea de Hristos, ce cuprinde în sine toate celelalte podoabe: tot mărgăritarul credinţei, tot argintul nădejdii şi toate pietrele scumpe ale tuturor celorlalte virtuţi. Sfântul Nicolae Velimirovici

Translate

luni, 28 aprilie 2014

Excursie inedită pe plaiuri vâlcene

Sămbătă, când incă nu se ingâna ziua cu noaptea, am plecat spre Biserica Sfintii Voievozii, cu dorul de ducă...Oameni minunati,aveau sa ne tină companie ,in aceasta excursie pe plaiuri vâlcene...După vreo 3 ore,am făcut primul popas, la mănăstirea Bistrita.
"Ctitorie a boierilor Craioveşti Mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.
Din ctitoria Craioveştilor astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”.
Ulterior vornicul Şerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710) " http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-bistrita

Icoana triptic cu lamele

Racla cu moastele Sf.Grigorie Decapolitul


Traseu propus, spontan, pentru iesirea din spatiul cenusiu al vietii bucurestene,de la Mănăstirea Bistrita la Mănăstirea Hurezi.Traseu de o frumusete care iti taie respiratia!






Părinti si enoriasi,intr-o comnuniune cu frumusetea picurată de Dumnezeu in toate ale acestei lumi!









vineri, 25 aprilie 2014

Icoana pe sticlă

Hristos a inviat!
Prima icoana pe sticlă a Mariei,fiica mea,in vârsta de 6 ani si 5 luni!
Icoana a fost făcută in tabăra de la Zărnesti, in perioada "Școala altfel..."

miercuri, 23 aprilie 2014

Vacanta de primăvară

Am plecat, in prima zi de vacantă, spre Focsani,la mama mea...Ne-am bucurat de natura care isi etala frumusetea si bucuria peste toate ale lumii...Apoi,  ne-am plimbat  prin orasul  cu atatea amintiri, multe monumente istorice si multe flori...











duminică, 13 aprilie 2014

Săptămâna Patimilor

Deniile din Saptamana Mare
Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cuvantul “denie” vine de la slavonescul “vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul “straste” pentru denii. Acest termen are semnificatia de “patima”. Expresia “a merge in strasti” insemna “a merge la denii”.
Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: Iata, Mirele vine in miezul noptii…”.
Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul “Iata, Mirele vine…“, luminanda “Camara Ta, Mantuitorule“, troparul “Cand slaviti ucenici…”).
Specificul Saptamanii Patimilor – slujbe si randuieli
Luni, marti si miercuri se oficiaza Liturghia darurilor mai inainte sfintite. In Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare.  Al doilea Agnet va fi pastrat pana in Martea Luminata cand va fi uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, va fi pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul va impartasi in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati.
In unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina – spala picioarele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor.

Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar si se aseaza pe o masa  in mijlocul bisericii.  Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epitaful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului.Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor

Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.
Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.
In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.
Specific deniei de joi seara este citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii.
In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.
Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere: “In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”.
Dupa Adrian Cocosila
http://www.cerculdepictura.org/?p=2662
(Sursa: crestin ortodox) 

Un dar de Florii



 " Cand cineva a indragit o floare cum numai una singura se afla in milioanele si milioanele de stele, lucrul acesta e de-ajuns pentru ca el, privindu-le sa fie fericit. "Floarea mea, isi spune el, e undeva, acolo ..." 
Micul Print, Antoaine de Saint  Exupery

“Pamantul rade prin flori.” Ralph Waldo Emerson





Sursa  imagini: net

miercuri, 9 aprilie 2014

Craft pentru Paste

Ingrediente pentru o zi minunata de bricolat:ouă polistiren,hartii colorate pentru quilling, acrilice ,pene, ochi mobili, carton portocaliu,dantelutedin bumbac si voie bună !







luni, 7 aprilie 2014

Mănăstirea Radu Vodă,Bucuresti

Ieri, am  fost la Sf Liturghie la Mănăstirea Radu Vodă, unde sunt moastele Sf Ierarh Nectarie al Eghinei:



 Detalii despre mănăstire si programul sfintelor slujbe care se fac  in aceasta perioada,găsiti aici: http://www.manastirearaduvoda.ro/istoricul-manastirii

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails
Loading...