Azi, a fost o zi geroasă, dar, luminoasă!
Am avut, puțin, timp pentru o plimbare prin parcul Carol .
M-am bucurat, ca un copil, când merge singur, undeva! Am făcut fotografii, am văzut rațele, gâștele, porumbeii, o ciocănitoare, mai mulți pițigoi, pescăruși.
Mi-am umplut sufletul cu bucurie și telefonul, cu fotografii!
A fost o plimbare minunată!
Noapte cu pace, oameni buni!
se pare că a fost tare faină plimbărica! avem nevoie uneori să mai ieșim și singuri, să ”respirăm în voie”, să admirăm mai atent ceea ce ne înconjoară, să lăsăm sufletul să zburde ca un copil. nu e bine să fie omul singur, dar parcă ne prinde bine uneori să ”evadăm”. pace și bucurie la toată lumea!
RăspundețiȘtergereSimt cu adevărat ceea ce spui! Omul are nevoie să se adune, după un timp petrecut cu lumea, cu casnicii lui!
RăspundețiȘtergereOmul nu e singur: e cu sine, cu Domnul! Nici când vrea să fugă de toți și toate de sine sau de Domnul, nu poate fugi!
Îți doresc pace, bucurie și tp să te bucuri de frumusețea acestei lumi!