Traditii, obiceiuri

Gandul zilei

Prin ce are a se împodobi sufletul? Numai şi numai prin dragostea de Hristos, ce cuprinde în sine toate celelalte podoabe: tot mărgăritarul credinţei, tot argintul nădejdii şi toate pietrele scumpe ale tuturor celorlalte virtuţi. Sfântul Nicolae Velimirovici

Translate

marți, 25 martie 2014

Buna vestire a primăverii si a Vietii

BUNAVESTIRE: Data acestei sarbatori a variat la inceput: unii o praznuiau pe 5 ianuarie, in ajunul Bobotezei, iar altii pe 18 decembrie. In Rasarit, data de 25 martie a fost acceptata, dupa stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nasterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). Aceasta sarbatoare a fost introdusa la Roma de papa Leon al II-lea. Incepand cu secolul al IX-lea, sarbatoarea a inceput sa fie praznuita pe 25 martie in toata lumea catolica.
La armeni, Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu sarbatoarea Nasterii Domnului, pe care ei o celebreaza la 6 ianuarie.
În fiecare an, la data de 25 martie, creştinii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveştenia, cum mai este cunoscută în popor. În această zi Fecioara Maria a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că Îl va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, Buna Vestire este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta. De Buna Vestire are loc şi primul cântec al cucului, prin care se anunţă venirea primăverii, zi cunoscută în calendarul popular Ziua Cucului.  
Buna Vestire este aşezată exact cu 9 luni înainte de Naşterea Domnului, întrucât acum S-a zămislit Pruncul dumnezeiesc în pântecele Fecioarei. Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca: „Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.“
Tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire
Sărbătoarea Bunei Vestiri aduce cu ea o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri.
Tradiţia  spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi nu se pun ouă sub cloşcă deoarece se crede că puii vor ieşi cu două capete şi patru picioare. Ouăle ouate în ziua de Buna Vestire cică nu sunt bune de mâncat, de aceea se aruncă.
În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea consemnează că în unele aşezări din Apuseni, gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcina pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie ca să aibă rod bogat în acel an. De asemenea, tot în Alba, mai era obiceiul ca în zorii zilei să se afume cu „pozdări” de cânepă şi cu tămâie pomii din livezi, pentru a alunga bolile şi dăunătorii.
Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.
Dacă în ziua de Buna Vestire va fi ceaţă, primăvara va fi calduroasă. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
Buna Vestire, Ziua Cucului în calendarul popular
În calendarul popular, Bunavestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenia sau Ziua Cucului. Este ziua în care se spune că va cânta pentru prima dată cucul, cel care vesteşte lucruri importante în viaţa omului, el fiind perceput ca o pasăre cu strămoş mitic, cu puternic substrat erotic şi care anunţă venirea primăverii.
Potrivit tradiţiei, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: “Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!”
Există obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărită)?” Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de aştepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails
Loading...

Arhivă blog