Terapie prin arta...poezie si quilling

Ana Blandiana - Am obosit

Am obosit sa ma nasc din idee,
Am obosit sa nu mor -
Mi-am ales o frunza,
Iata din ea ma voi naste,
Dupa chipul si asemanarea ei, usor
Seva racoroasa o sa ma patrunza
Si nervurile îmi vor fi fragede moaste;
De la ea o sa învat sa tremur, sa cresc,
Si de durere sa ma fac stralucitoare;
Apoi sa ma desprind de pe ram
Ca un cuvânt de pe buze.
În felul acela copilaresc
În care
Se moare
La frunze. 

"De altfel e şi cea mai frumoasă declaraţie de dragoste: "Simt că te pot părăsi. Te iubesc atât de mult, încât s-a împlinit ceva în mine - şi acum te pot părăsi". E inutil să întorci capul. S-ar putea să vezi nedumerire. Când pleci, e bine să crezi că ai socotelile încheiate." Constantin Noica